Cine sunt, de fapt, tinerii NEET? Ce dezvăluie noua cercetare SkillSphere
Aproape unul din cinci tineri din România nu studiază, nu lucrează și nu urmează niciun program de formare. În Italia, acest procent depășește 30% în anumite zone ale regiunii Campania. În spatele acestor cifre se află povești foarte diferite iar noua cercetare SkillSphere își propune tocmai să le exploreze, depășind stereotipurile comune despre tinerii NEET.
Nu un singur grup, ci numeroase parcursuri diferite
Una dintre primele concluzii ale cercetării este că nu există un singur profil „tipic” de tânăr NEET. Unii s-au îndepărtat de studii sau de piața muncii doar de curând, în timp ce alții se află în afara sistemului de ani întregi. Unii dețin calificări profesionale, iar alții sunt absolvenți de facultate care nu reușesc să găsească un loc de muncă potrivit studiilor lor. Unele sunt mame tinere care nu au acces la servicii de îngrijire a copiilor, în timp ce alții se confruntă cu o izolare socială reală.
Pentru a surprinde această diversitate, cercetătorii au folosit o imagine sugestivă: cea a jocului de pinball. Unii tineri continuă să „ricoșeze” între locuri de muncă informale, tentative de formare și căutarea unui loc de muncă, fără să reușească să găsească stabilitate. Alții, după eșecuri repetate, aleg să „pună pauză”, oprindu-se complet și bazându-se adesea exclusiv pe sprijinul familiei, în timp ce încearcă să înțeleagă dacă și cum pot reintra în sistem.
Dificultățile nu sunt doar personale
Raportul subliniază un aspect esențial: a deveni NEET este rareori o alegere. În spatele acestei situații se află adesea obstacole structurale — un sistem educațional care nu îi pregătește suficient pe tineri pentru piața muncii, servicii publice greu accesibile, mai ales în zonele rurale, un decalaj digital persistent și, în multe cazuri, dificultăți psihologice legate de izolare și lipsa perspectivelor.
În România, de exemplu, aproape jumătate dintre tinerii NEET declară că nu au deloc independență economică. În Bulgaria, doar 12% dintre tinerii NEET cu vârsta sub 25 de ani sunt înregistrați la serviciile de ocupare a forței de muncă un indiciu clar al faptului că rămân „invizibili” pentru instituții. În Italia, în special în Campania, șomajul în rândul tinerilor, inegalitățile de gen și transportul public insuficient din zonele periferice au, de asemenea, un impact major.
Ce funcționează cu adevărat
Situația nu este însă complet lipsită de speranță. Cercetarea evidențiază și câteva practici promițătoare pe care se pot construi viitoare intervenții: inițiative de mentorat între egali, ateliere digitale organizate la Napoli în proprietăți confiscate de la criminalitatea organizată și programe europene precum Garanția pentru tineret sau UpShift în Bulgaria, care îi implică pe tineri în elaborarea unor soluții pentru propriile comunități.
Ideea principală
Mesajul care traversează întreaga cercetare este clar: pentru a-i sprijini cu adevărat pe tinerii NEET sunt necesare intervenții personalizate, bazate pe încredere și înrădăcinate în comunitățile în care aceștia trăiesc nu soluții standardizate, identice pentru toți.
Aceste rezultate vor ghida activitățile SkillSphere în lunile următoare, începând cu implicarea directă a 180 de tineri din România, Bulgaria și Italia.
